Secretele comunicarii si relationarii in relatii

Metafora celor patru calareti ai Apocalipsei este folosita in Noul Testament pentru a surprinde imaginea sfarsitului lumii inainte de Judecata de Apoi. Acesti calareti reprezinta cucerirea, razboiul, foametea si moartea.

Dr. John M. Gottman* a preluat aceasta metafora si o foloseste pentru a descrie cele patru trasaturi pe care le-a regasit in majoritatea relatiilor care ajung sa esueze.

  1. Primul calaret al apocalipsei este CRITICA.

Daca descoperi ca tu si partenerul tau sunteti critici unul cu celalalt, nu presupune ca relatia ta este condamnata la esec. Problema cu criticismul este aceea ca, atunci cand devine generalizat, deschide drumul pentru celalalt calaret care il urmeaza, mult mai ucigas. Face ca victima sa se simta agresata, respinsa si ranita si deseori face ca agresorul si victima sa intre intr-un tipar care se amplifica, unde primul calaret reapare cu o mai mare frecventa si intensitate, lucru ce duce in cele din urma la dispret.

Sa-ti critici partenerul este diferit de a-ti exprima o nemultumire. Exprimarea nemultumirii se refera la probleme specifice, critica este un atac la persoana; de fapt, demontezi intreaga lui fiinta atunci cand il critici.

Antidotul este sa iti exprimi sentimentele si nevoile pe un ton bland, fara a-ti invinovati partenerul!

Evita sa spui „tu”, lucru care poate indica vinovatia. Vorbeste in schimb despre sentimentele tale folosind expresiile „eu” si exprima ceea ce ai nevoie intr-un mod pozitiv. Pentru a fi mai simplu, gandeste-te la doua lucruri pentru a formula intentia ta:

  • Ce simt?
  • De ce am nevoie?
  1. Al doilea calaret este DISPRETUL

Atunci cand comunicam in acest fel, suntem cu adevarat rai – ii tratam pe ceilalti cu lipsa de respect, ii batjocorim cu sarcasm, il ridiculizam, il poreclim, il imitam sau folosim un anumit limbaj al corpului, cum ar fi ochii dati peste cap sau gesturile sarcastice. Scopul (constient sau neconstient) al dispretului este acela de a-l face pe partener sa se simta disconsiderat si fara valoare.

Dispretul depaseste cu mult critica. In timp ce critica e un atac la caracterul partenerului, dispretul presupune o pozitie de superioritate morala asupra lui:

Studiul arata ca partenerii unui cuplu care sunt dispretuitori intre ei sunt mult mai predispusi sa sufere de diferite afectiuni (raceli, gripe etc.) decat altii, deoarece sistemul lor imunitar este slabit! Dispretul este alimentat de un gand negativ legat de partener care mocneste pe termen lung, razbate in timpul disputei si cel acuzat este atacat dintr-o pozitie de relativa superioritate. Dispretul este distructiv si este cel mai mare predictor al divortului! El trebuie evitat cu orice pret.

Antidotul este sa construiti o cultura a aprecierii si a respectului in relatia voastra!

Exprimati in mod regulat afectiunea, recunostinta, aprecierea si respectul fata de partenerul vostru, veti crea astfel o perspectiva pozitiva in relatia voastra, care actioneaza ca un amortizor pentru sentimentele negative. Cu cat te simti mai pozitiv, cu atat mai putin probabil vei simti sau vei exprima dispret.

Un alt mod in care ne explicam acest lucru este descoperirea „raportului magic” 5:1, intre interactiunile pozitive si cele negative pe care o relatie trebuie sa le aiba pentru a avea succes. Daca aveti cinci sau mai multe interactiuni pozitive pentru fiecare interactiune negativa, atunci faceti depozite regulate in contul vostru emotional, ceea ce va mentine relatia in spatiul de siguranta.

Dispretul: „Ai uitat din nou sa umpli masina de spalat vase? Of! Esti incredibil de lenes.” (ochii dati peste cap)

  1. Al treilea calaret este DEFENSIVITATEA

Acesta este un raspuns tipic la critica. Noi toti am fost defensivi si acest calaret este aproape omniprezent atunci cand relatii sunt pe butuci. Cand ne simtim acuzati pe nedrept, incepem sa cautam scuze si sa facem pe nevinovatii, pentru ca partenerul sa dea inapoi.

Din nefericire, aceasta strategie nu are niciodata succes. Scuzele noastre doar spun ca nu luam ingrijorarile partenerului in serios.

Defensivitatea este definita ca autoprotectie sub forma unei indignari juste sau a unei victimizari nevinovate in incercarea de a evita un atac perceput. Multi oameni devin defensivi atunci cand sunt criticați, dar problema este ca defensivitatea nu ajuta niciodata la rezolvarea problemei in mod concret. Defensivitatea este intr-adevar o modalitate de a invinui partenerul.

Antidotul este sa-ti asumi responsabilitatea, chiar si doar pentru o parte din conflict!

Defensivitate: „Nu este vina mea ca vom intarzia. E vina ta, din moment ce te imbraci intotdeauna in ultima clipa.”

Antidot: Nu-mi place sa intarziem, dar ai dreptate. Nu trebuie sa plecam intotdeauna atat de devreme. Putem fi putin mai flexibili.

Prin asumarea responsabilitatii pentru o parte a conflictului (incercand sa plec mai devreme), chiar in timp ce afirma asertiv ca nu ii place sa intarzie, acest partener impiedica escaladarea conflictului prin admiterea rolului in conflict. De aici, partenerii pot negocia si ajunge pe aceeasi lungime de unda.

  1. Al patrulea calaret este IMPIETRIREA 

Acesta este un raspuns la dispret. Impietrirea apare atunci cand cel care asculta se retrage din interactiune, se inchide si, pur si simplu, nu mai raspunde partenerului sau. In loc sa confrunte problemele cu partenerul, persoanele care devin impietrite pot face manevre evazive cum ar fi sa se deconecteze, sa se sustraga, sa para ocupate sau sa se angajeze in comportamente obsesive sau de distragere.

Este nevoie de timp ca negativitatea creata de primii trei calareti sa devina destul de copleșitoare, astfel incat impietrirea sa devina o „ieșire” de inteles, dar atunci cand se intampla, ea devine deseori un obicei prost. Si, din nefericire, impietrirea nu este usor de oprit. Este un rezultat al unui sentiment de copleșire, iar atunci cand devenim impietriti, este posibil sa nu mai fim intr-o stare mentala in care sa putem discuta lucrurile rational.

Antidotul este sa cauti si sa practici auto-linistirea! Primul pas al auto-linistirii este oprirea discutiei conflictuale si cererea unei pauze.

Asadar, daca simti ca „te impiedici” in timpul unui conflict, opreste discutia si cere partenerului tau sa faca o pauza:

Impietrire: „Uite, am tot trecut prin asta de atatea ori, m-am saturat sa-ti tot reamintesc…”

Antidot: „Draga mea, imi pare rau ca te intrerup, dar ma simt copleșit si trebuie sa iau o pauza. Imi poti da douazeci de minute si apoi putem vorbi?”

Daca nu iei o pauza, te vei trezi impietrit, inghitindu-ti emotiile, fie te vei trezi ca explodezi in fata partenerului tau, sau ambele, si niciuna nu va duce nicariere.

O relatie sanatoasa si armonioasa necesita efort si dedicare, dar rezultatele sunt cu adevarat valoroase. Intelegand trasaturile ce pot aduce esec unei relatii, putem sa ne imbunatatim abilitatile de comunicare si sa cultivam conexiuni autentice bazate pe respect si iubire. Astfel, ne vom bucura de relatii mai fericite si implinite, aducand echilibru si intelegere in viata noastra si in a celor dragi.

Bibliografie:

John Gottman (2019), Casnicia, pe Roate sau pe Butuci Bucuresti, Pagina de Psihologie

Lasa-ne parerea sau intrebarea ta in sectiunea de comentarii. Noi le vom citi pe toate si vom raspunde cat de curand posibil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *